Dinámika istóriku kulturais iha fronteira terestre entre Timór-Leste no Indonezia bele provoka konflitu no krimes iha zona fronteira. Konseitu formal “fronteira” refere liu-ba Jeografia no direito Internasional ne’ebé regulariza kona-ba zona tranzitu entre estadu rua ne’ebé intruduz interasaun soscial, ekonomia no kulturál ne’ebé sempre akontese iha zona fronteira.
Delimitasaun no demarkasaun liña fronteira terrestre hafoin internasionalmente rekoñese Timor Leste hanesan país soberania ida liu-hosi vitoria povu timorense nian atravez konsulta popular iha tinan 1999.
Timor-Leste restaura nia Independénsia iha loron 20 Maiu 2002 nune’e ofisiálmente nu’udar nasaun soberanu ida iha Mundu, Geografikamente lokaliza iha Rejiaun Sudeste Aziatiku. Maske Timor Leste sai ona Nasaun independente, kooperasaun bilaterál ho Indonézía hodi fó apoiu ba malu liu husi area oi-oin hanesan ekonomía, sosiál, kultura, edukasaun, politíka no seguransa.
Servisu hamutuk entre nasaun rua ne’e iha kedas tempu UNTAET no iha konkordansia atu asegura fronteira no harii joint border committee (JBC) ne’ebé UNTAET reprezenta Timor-Leste iha indonezia-Bali iha tinan 2000.
Hahu kedas iha tempu ne’eba Timor-Leste no Indonezia inisia kedas prosesu formal sira atu bele estabelese iha fronteira internasionál envolve pasu prinsipál rua hanesan Delimitasaun foka liu ba deskrisaun liña fronteira tuir tratadu ka akordu ida no Demarkasaun foka ba markasaun fíziku iha liña fronteira terrestre nian no marka seluk ne’ebé bele determina juridisaun estadu ida nian ne’ebé refleta ba soberania nasionál.
Timor Leste no Indonezia iha hela prosesu negoisasaun parsialmente atu define liña frontera permanente entre nasaun rua nian sei sai konflitu entre kumunidade país rua ne’ebé hela iha fronteira terrestre. Infelismente komitmentu pais rua atu rezolve liñe fronteira refere ba akordu internasional sira ne’ebé halo hosi kolonialista Portugés no Olanda.
Istórikamente kolonizadór sira fahe tiha ilha timor ba parte rua hanesan timor osidental ilha kolonizadór Olanda nian no ilha Timor Leste kolonizadór hosi portugés nian. Kolonizadór sira fahe ilhas ne’e tuir desizaun tribunal internasional Justisa nian iha tinan 1914 no tratadu iha tinan 1859 até invazaun indonésia iha tinan 1975. Aktúalmente fronteira entre Timor Leste no Indonézia ezizte baseia ba akordu kolonizador sira.
Hodi aktuliza desizaun tribunal internasional e tratado sobre fronteira terrestre Timor Leste no Indonézia, ohin loron timor Leste no Indonézia asina akordu iha tinan 2023 atu realizasaun delimitasaun fronteira terrestre no konklui ona prosesu definisaun fronteira terrestre entre nasaun rua hodi defini soberania territorial nasaun rua nian, maske sei problema prinsipal no presija negosiasaun intensiva, foka liu ba área sira hanesan Oe-Cusse, no ne’ebé hamosu preokupasaun kona-ba direitu komunidade lokál sira-nian, ne’ebé ta’uk lakon sira-nia rai tanba laiha transparénsia iha negosiasaun sira. maske nune’e hau fiar katak sei la-lori ba tribunal internasional atu define fronteira terrestre Oe-Cusse, pasu ne’ebé nasaun rua sei estabelese liu-hosi akordu bilaterál sira.
Fronteiras terrestres hosi oklu Polísia-UPF nian Polísia Nasional Timor-leste (PNTL) harií nia Unidade Patrulhamento Fronteira (UPF) iha 30 setembru-2003 hodi hala’o servisu iha fronteira koopera hamutuk ho autoridade Indonezia nia hodi garante vijilánsia, monitorizasaun no fiskalizasaun iha zona terrestra nian, kontrola movimentu ema no sasan sira tama no sai iha fronteira.
Polísia Nasional Timor-leste hanesan agente de estadu no forsa seguransa públika ida ne’ebé uniformizada e armada integra iha administrasaun direta do estado, dependénsia direta ba membro Governo ne’ebé responsavél área seguransa interna ho ninia organizasaun ida-ne’ebé únika iha territóriu nasional ho filozofia Polísiamentu Komunitária no natureza identika ho militar.
Polísiamentu Komunitária tuir Herbert Saavedra iha Revista de Vitimologia e Justiça Restaurativa haktuir katak Polísiamentu Komunitária hanesan dotrina legal ba membru polísia hotu-hotu iha era globalizasaun informasaun teknolojia no komunikasaun liu hosi asaun konkreta polisia nian hodi garante ema hotu nia direitos liberdades ho maneira próximidade atu bele solusiona problema sira ne’ebe asosiadu ho krime, ordem públika, disputas, respeitu diversidade sosial no kultural, inklui kria kondisaun ne’ebe besik ho komunidade, suporta malu, kooperasaun, parseria, partisipasaun hodi mellora kualidade moris povu nian.
Unidade Patrulamentu Fronteira (UPF) hanesan unidade espesializada ne’ebé integra iha Polísia Nasional de Timor Leste, ho estrutura hierarquizada responsável direitamente ba Komandu Jeral Polisia Nasional Timor-Leste (PNTL) atu asegura no mantein seguransa iha fronteira entre Indonezia no Timor-Leste ho prodigma humanidade tuir doutrina global hodi kria paz no estabilidade hamutuk ho autoridade Timor Leste no Indonezia iha zona fronteira.
Unidade Patrulamentu Fronteira (UPF) integra iha Polísia Nasional de Timor Leste (PNTL) nu’udar pilar importante iha sistema seguransa nasional hafoin restaurasaun independênsia. Misaun espesilizadas hosi UPF nian maka hala’o patrullamentu no vijilánsia iha fronteira territoriál sira no iha koordenasaun no kooperasaun ho parte interesada sira seluk, espesialmente Servisu de Imigrasaun, Alfándega no F-FDTL atu bele hametin vijilánsia iha fronteira terrestre hodi kontrola movimentu ema tama no sai, prevene krime transnasional no krime konvensional sira inklui prevensaun ba violasaun regras ultrapassa fronteira.
Membru polísia-UPF indiretamente hanesan pessoal diplomática iha zona fronteira hodi halo komunikasaun no koordenasaun servisu hodi hametin paz no estabilidade entre país rua, liu-liu prevensaun ba violasaun pasa fronteira ilegal, halo konfiska ba produtu ilegal sira, prevene atos black market, patrulhas no vigilálasia iha zona fronteira, konrtola sirkulasaun ema tama no sai ho koordenasaun autoridade imigrasaun no alfándega, koopera ho Forsa Nasional Indonézia (TNI) atu melhora seguransa fronteira, prevene atos kontrabandu, no prevene krime transnasional (tráfico de pessoas, droga, armas no krime organizadu sira seluk tan).
Misaun especializada UPF nian tuir doutrina legal nian atu asegura seguransa nasionál, kombate krime transnasional hanesan tráfiku droga, armas no ema, no prevene kontrabandu no imigrasaun ilegál. UPF nia prezensa mós atu asegura orden públiku, atu proteje integridade liña fronteira nian. Prezensa polísia-UPF ajuda atu proteje fronteira estadu nian, ne’ebé konsidera hanesan área nesesáriu ba seguransa nasionál. Polísia fronteira-UPF iha obrigasaun legal atu;
• UPF maka liña liña iha fronteira atu proteje soberania no seguransa nasional, nune’e mós ajuda atu asegura inviolabilidade fronteira no atu mantein orden no seguransa publika no sempre servisu hamutuk ho forsa defeza hodi hametin soberania iha área fronteira sira timor nian.
• Kombate crimes transnasional sira hanesan krime kombate espesifikamente (tráfiku droga, armas, tráfiku humanu no fluxu osan ilegál) inklui crime sira convesional nomós Kontrolu imigrasaun ilegal sira no halo apriensaun individuál ka grupu sira ne’ebé viola lei imigrasaun iha fronteira terestre.
• Kombate atividade komérsiu illegal sira no Impede ema ruma atu kontrabandu, prevene kontrabandu hosi produtu oioin, tráfiku órgaun umanu, proteje ekonomia no seguransa nasaun nian atua hodi deteta no prevene terrorista sira, kriminál no imigrante ilegál sira tama mai timor.
Atu sinerjia liu-tan kooperasaun entre UPF ho autoridade indonezia iha fronteira terrestre hodi prevene krime transnasional sira, maka Polísia Nasional de Timor Leste (PNTL) ho Polísia Repúblika Indonezia (Polri) realiza Nota Intendementu entre Instituisaun estadu rua atu bele melhora no haforsa hodi halo monitorizasaun, prevensaun no deskobre krime transnasional sira hanesan terrorizmu, Tráfiku ilísitu hosi estufasientes no substancias psicotrópi precursores, krime kontra propriedade estadu, Tráfiku ilísitu arrmas, monições sira no explosivu sira, krime ekonomis sira inklui branquementos capítal, falsifika notas, documentos no titulu financerios, tráfico de pessoas, no krime sira seluk ne’ebé nesesariu hosi parte sira. Nota Intendementu entre Instituisaun estadu rua asina iha dia 29 de julho de 2009 iha Jakarta-Indonesia foka liu-ba prevensaun krime transnasional no capacity building.
𝐀𝐫𝐭𝐢𝐠𝐮 𝐢𝐝𝐚 𝐧𝐞’𝐞 𝐡𝐚𝐤𝐞𝐫𝐞𝐤 𝐡𝐮𝐬𝐢:
𝐇𝐚𝐤𝐞𝐫𝐞𝐤 𝐧𝐚í𝐧 𝐕𝐢𝐫𝐠í𝐥𝐢𝐨 𝐃. 𝐂𝐨𝐫𝐫𝐞𝐢𝐚, 𝐌.𝐇. 𝐒𝐮𝐩𝐞𝐫𝐢𝐧𝐭𝐞𝐧𝐝𝐞𝐧𝐭𝐞-𝐀𝐬𝐢𝐬𝐭𝐞𝐧𝐭𝐞 𝐝𝐞 𝐏𝐨𝐥í𝐬𝐢𝐚 𝐡𝐚𝐤𝐚𝐫𝐚𝐤 𝐤𝐨𝐧𝐭𝐫𝐢𝐛𝐮𝐢 𝐢𝐧𝐟𝐨𝐫𝐦𝐚𝐬𝐚𝐮𝐧 𝐞𝐝𝐮𝐤𝐚𝐭𝐢𝐯𝐮 𝐬𝐨𝐛𝐫𝐞 𝐟𝐫𝐨𝐧𝐭𝐞𝐢𝐫𝐚 𝐭𝐞𝐫𝐫𝐞𝐭𝐫𝐞.
𝐃𝐢𝐥𝐢, 𝟑𝟎.𝟎𝟗.𝟐𝟓