Governador LEMHANAS RI Ho Delegasaun Hala’o Vizita Mai Komandu PNTL

IMGL5319

Dili, Komandu Polísia Nasional Timor-Leste (PNTL) kuarta-feira (06/09) ne’e simu vizita Kortejia ida husi Governador Lembaga Ketahanan Nasional (LEMHANAS) Repúblika Indonesia (RI) Andi Widjajanto ho delegasaun hodi halo estudu komparativu iha Timor-Leste liu-liu iha Komandu PNTL.

Hafoin vizita, Governador Andi Widjajanto ba jornalista sira hateten sorumutu ohin loron nian iha ninia objetivu rua maka hanesan primeiru ami husi LEMHANAS Indonesia lori estudante Edukasaun kona-ba Lideransa iha Indonesia ninian ne’ebe kompostu husi Militar, Polísia no Sivil hodi halo estudu komparativu ho Timor-Leste iha ne’ebe ohin loron hala’o iha Komandu PNTL.

“Ohin Komandante Jerál PNTL esplika kompletu kona-ba PNTL komesa husi Lei, Istoria PNTL, Organizasaun to’o problema sira ne’ebe maka tenke atúa husi PNTL, iha Komandante Jerál nia esplikasaun, iha posibilidade atu hametin kooperasaun servisu entre LEMHANAS ho PNTL iha kontextu kapasitasaun Rekursu Umanu, tantu PNTL no mós husi Indonesia ninian iha futuru”, tenik Governador Andi Widjajanto ne’e.

Autoridade LEMHANAS ne’e salienta tan katak iha tempu badak sei iha diskusaun tuir mai entre LEMHANAS ho PNTL nune’e iha futuru, posibilidade Ofisias Superior balun sei ba tuir formasaun iha LEMHANAS Jakarta.

“Ami entre LEMHANAS ho PNTL bele halo estudu hamutuk por ezemplu kona-ba oinsa preparasaun seguransa ne’ebe forte iha liña fronteira, to’o momentu iha ne’ebe Indonesia ho Timor-Leste sei halo Koridor Ekonomia iha fronteira, ne’ebe maka fó sai ona husi Presidente Indonesia Joko Widodo no Primeiru Ministru Timor-Leste Xanana Gusmão iha Jakarta loron rua liu ba”, afirma Autoridade LEMHANAS ne’e.

375593722_326035073269411_3603118171335177178_n

Governador ne’e subliña tan katak ba futuru entre Indonesia ho Timor-Leste sei iha Ekonomia Integradu iha illa Timor no ida ne’e presija tebes estudu ne’ebe maka klean atu bele garante situasaun seguransa iha fronteira, movimentu ema no sasan lao ho diak.

“Em prinsipiu aspektu ne’ebe maka importante iha vizita ne’e maka oinsa bele iha kapasitasaun ba rekursu umanu no estudu hamutuk ba asuntu ne’ebe maka nasaun rua ne’e koalia ona”, hakotu Governador ne’e.

Entretantu, Komandante Jerál PNTL Komisariu Jerál Polísia Henrique da Costa ba jornalista sira hateten ohin Komandu Jerál simu vizita ida husi Governador Lembaga Ketahanan Nasional (LEMHANAS) Repúblika Indonesia (RI) Andi Widjajanto ho ninia delegasaun inklui estudante LEMHANAS Indonesia ninian.

“Ohin sira halo vizita mai iha Kuartél Jerál, estrutura Komandu ninian tantu Komandante Jerál, Segundu Komandante Jerál ho Komandante Supervizaun sira inklui Xefe Departamentu balun no mós Komandante Unidade sira, ita simu vizita ida ne’e, ohin ita halo aprezentasaun oituan kona-ba situasaun aktual ninian, ita mós aprezenta kona-ba iha servisu PNTL ninian, ita mós hato’o ita nia mehi katak ba futuru ita iha Polísia ida ne’ebe maka Profesional ba iha ninia atendimentu sira”, haktuir Komandante Jerál PNTL ne’e.

Komisariu Jerál Polísia ne’e salienta tan katak tanba ne’e atu hetan Polísia ne’ebe Profesional, ita presija tebes atu iha hasa’e kapasidade ba iha Polísia ninian. Entaun ita husu atu nune’e bele fó mós oportunidade ba iha PNTL liu-liu ba iha ita nia Ofisias Superior sira bele hetan oportunidade atu nune’e bele frekuenta mós Kursu iha LEMHANAS.

“Laos deit dehan iha LEMHANAS deit maibé, tanba reprezentante husi Delegasaun ne’e balun husi Polri, ita mós husu atu nune’e bele hetan mós treinamentu iha espesializada sira ba PNTL, sira promete katak sira sei tau atensaun másimu ba asuntu ne’e, no buat ne’ebe maka ohin ita hateten ba sira katak formasaun ne’e importante tebes ba iha hasa’e kapasitasaun ba iha Polísia ninian”, tenik Komisariu Jerál Polísia ne’e.

Autoridade másimu instituisaun Seguransa ne’e salienta tan tanba ne’e maka sira mós ohin promote katak sira sei tau asuntu ne’e ba iha prioridade sira nian no sira mós sei fó oportunidade ba PNTL atu nune’e bele haruka nia ema bele partisipa. No sira husu atu nune’e hafoin ida ne’e bele haruka lista kandidatu ba iha ne’eba atu nune’e sira bele konsidera.

“Kona-ba kooperasaun direitamente antes ne’e laiha entre PNTL ho LEMHANAS, maibé LEMHANAS ho Ministeriu Defesa iha, tanba ne’e iha tinan hirak ba kotuk ne’e partisipasaun PNTL nian ne’e liu husi vaga ka oportunidade ne’ebe maka oferese husi parte Defesa ninian, tanba ne’e maka iha PNTL ema na’in rua maka partisipa ona Kursu iha LEMHANAS ninian, ida maka eis Segundu Komandante Jerál Komisariu Polísia Mateus Fernandes no ida seluk maka atan hau rasik remata Kursu iha LEMHANAS ninian iha tinan 2019 ninian, ba oin PNTL sei prepara ema atu ba tuir formasaun iha LEMHANAS ninian tanba ida ne’e maka ita husu ba sira no ema sira ne’ebe ita hare’e haruka ba ne’e sei priense Rekezitus hirak ne’ebe maka LEMHANAS sira fó, tanba sira nia rekerimentu katak por ezemplu Superintendente Xefe entaun Ofisias ida ne’ebe maka Senior liu no okupa hela ninia kargu ruma agora atu nune’e wainhira termina Kursu ne’e nia bele hala’o servisu ho diak liu tan”, hakotu Autoridade másimu instituisaun Seguransa ne’e. Media PNTL.

 

Komandu PNTL Husu Autoridade Koopera Ho Parte Seguransa, Labele Hakiak Bandidu Iha Bairu Laran

IMGL8188
Dili, Komandu Polísia Nasional Timor-Leste (PNTL) husu ba Autoridade lokal sira iha kapital Dili atu koopera ho parte seguransa hodi labele hakiak bandidu iha bairu laran, nune’e evita mosu konflitu ne’ebe ikus-ikus ne’e mosu iha kapital Dili, hanesan akontese iha loron 20 fulan Agostu tinan 2024 iha aldeia Manu-Meta Raihun Suku Vila-Verde, Postu Administrativu Vera-Cruz ne’ebe rezulta vitima balun kanek no estragus ba komunidade nia uma.
Segundu Komandante Jerál PNTL Komisariu Polísia Pedro Belo hafoin partisipa iha reuniaun Ajustamentu Planu Asaun Annual ba tinan 2024, kuarta-feira (23/08) ne’e ba jornalista sira hateten Komandu husu ba Autoridade Lokal sira atu labele hakiak preman/Bandidu sira ne’ebe maka gosta atu konflitu iha bairu laran.
“Polísia nia susesu iha komunidade, tenke fó informasaun, autoridade lokais sira mós tenke koopera hodi fó informasaun, labele hakiak fali bandidu iha bairu laran, wainhira mosu konflitu maka autoridade sira lakoi fó informasaun maka loron ida Polísia mós sei foti hotu autoridade sira, nasaun independensia ita tenke servisu hamutuk”, haktuir Segundu Komandante Jerál PNTL ne’e.
Komisariu Polísia ne’e subliña tan katak husu atu autoridae lokal sira labele hakiak bandidu iha sira nia bairu laran hodi perturba komunidade sira nia aktividade iha tempu kalan. Bandidu sira ne’e diak liu tenke dudu se’es tiha, atu labele moris hamutuk ho komunidade, atu nune’e komunidade bele lao livre hodi hala’o nia aktividade tuir ema ne’ebe maka moris hanesan iha nasaun independensia nia laran.
“Ami mós husu ba líder arte rituais sira atu kontrola mós ninia membru sira ne’ebe mka ho idade minoridade, maibé ita hatene katak sira iha líder tanba ita mós envolve sira iha reuniaun bebeik ona, atu atensaun ba ninia membru sira ne’e, maibé dala-barak sira la kontrola entaun ikus mai mosu konflitu sira ne’e, ida ne’e dala-ruma laos ema maka hakarak atu halo hanesan ne’e, maibé líder sira la kontrola nia membru sira, orientasaun líder sira nian ne’e dala-ruma membru sira iha terenu la rona malu”, hatutan Komisariu Polísia ne’e.
Eis Komandante Komandu Operasaun PNTL ne’e afirma kestaun kapasidade líder arte marsias no arte rituais sira nian hodi kontrola ninia membru sira ne’e maka sai dúvida bo’ot, hodi hamosu konflitu iha fatin-fatin, estragus komunidade sira nia hela fatin no balun sai vitima husi konfrontu sira ne’e.
“To’o agora, problema mosu iha fatin-fatin mas laiha líder ida husi arte marsias no arte rituais ne’ebe hamrik koalia ba ninia membru sira atu labele halo problema, labele estraga povu nia sasan, ita hotu bele akompaña katak ho akontesimentu sira hotu, laiha líder ida maka atu bele responsabiliza ba aktu sira ne’e, governu legaliza ona sira nia aktividade maibé responsabilidade sira nian maka laiha”, hakotu Komisariu Polísia ne’e. Media PNTL.

 

Komandu PNTL Hala’o Reuniaun Ajustamentu Planu Asaun Annual 2024

IMG_6026-2
Dili, Komandu Polísia Nasional Timor-Leste (PNTL) kuarta-feira (23/08) ne’e hala’o reuniaun Ajustamentu Planu Asaun Annual ba tinan 2024 hafoin aprezentasaun Planu Asaun Annual iha semana kotuk (16/08) maka Komandu PNTL liu husi Gabinete Planeamentu Estratejiku no Dezenvolvimentu hamutuk ho Komandu Supervizaun, Diretur Diresaun, Xefe CFP, Xefe Gabinete, Komandante Unidade (UPM, UEP,UPF) no Xefe Departamentu sira ajusta hodi rekolla dokumentu relevante sira iha elaborasaun final molok aprezenta ba iha Ministeriu Interior (MI) no kontinua ba iha Konsellu Ministru.
Komandante Jerál PNTL em subtituisaun, Komisariu Polísia Pedro Belo hafoin reuniaun ba jornalista sira hateten liu husi diskusaun ida ne’e, ami hotu ajusta prioridade saida maka sei hare’e iha tinan 2024 no sei ajusta ba Planu Ministeriu Interior nian.
“Tanba ne’e, ohin ami tu’ur hamutuk halo diskusaun hodi rona mós Komandante sira ne’ebe imposrtante liu hanesan Komandante UPF, iha ne’ebe hanesan ita hotu hatene katak durante ne’e sira nia kondisaun ladun diak, entaun presija tebes hare’e sira nia kondisaun, tau mós Planu Prioridade ba iha UPF nian”, tenik Komandante Jerál PNTL em subtituisaun ne’e.
Aktual Segundu Komandante Jerál PNTL ne’e afirma tan katak iha planu prioridade lima ne’ebe maka mai husi parte MI fó ba PNTL maka hanesan, primeiru ba iha UPF nian, Investigasaun, Tránzitu, Servisu Informasaun no Polisiamentu Komunitaria. Tanba ne’e maka oras ne’e dadaun ami ajusta didiak Planu sira ne’e, hodu nune’e bele aprezenta Planu ne’ebe ho kualidade.
“Hau hanoin katak rekrutamentu ne’e lao ona, ida ne’e parte formasaun nian, planu ami tau hotu iha laran maibé ita hatene katak rekrutamentu ne’e parte politiku hanesan Ministru Interior nian koalia ona katak sei realiza iha tinan oin, laos ida ne’e deit ita mós tau osan ba iha parte Promosaun nian, no mós viagem ne’ebe maka sei ba rai liur, tanba ita hatene katak oras ne’e dadaun ita prepara ann atu tama ba ASEAN, entaun formasaun no reuniaun barak ne’ebe maka PNTL sei partisipa ida ne’e, buat hirak ne’e hotu ami ajusta ba iha Planu sira ne’e”, hatutan Segundu Komandante Jerál PNTL ne’e.
Komisariu Polísia ne’e salienta tan katak ami mós tau Planu Prioridade ba iha UPM hanesan ita hotu hatene katak UPM iha Ró ne’ebe maka kuaze tinan barak ona maka la halo manutensaun no reparasaun, entaun presiza ami tau mós orsamentu ba ida ne’e. No mós kondisaun Ró patrullamentu sira seluk ne’ebe presiza halo manutensaun, ida ne’e hanesan planu rutina ne’ebe ami tau.
“Dala-ruma osan ne’ebe maka ba manutensaun Ró ho montante bo’ot, entaun dala-ruma mós labele kobre atu halo reparasaun, tanba ne’e maka tinan ida ne’e ami prepara orsamentu ba iha tinan 2024 nian, kona-ba atu sosa Ró hau hanoin Ró ki’ik sira ne’e presiza, maibé dezisaun iha Politiku sira nia liman karik bele apoiu maibé karik labele buat saida maka ami iha, ami kontinua avansa ho ida ne’e”, hateten Komisariu Polísia ne’e.
Kona-ba kondisaun infrastrutura, ami tenke hare’e husi munisipiu maka mai to’o nasional, iha munisipiu ita hare’e liu maka eskuadra sira, tanba eskuadra barak to’o oras ne’e dadaun nia kondisaun edifisiu ladun diak ona, ida ne’e ami tau hotu iha Planu sira.
Hola parte iha aktividade ne’e, Segundu Komandante Jerál Komisariu Polísia Pedro Belo, Inspétur Jerál, Komandante Komandu Operasaun, Pesoal no Formasaun, Administrasaun, Diretur Disiplina no Justisa, Komandante CFP, Komandante Komandu UEP, UPM, UPF, Komandante Komandu munisipiu Dili, Atauro, Xefe Departamentu, Xefe Gabinete Asesoria no Pontu Fokal sira.
Media PNTL.

 

PNTL Sei Hari Postu Polisia Iha Manu-Meta Raihun

IMG_5887

Dili-Polisia Nasional Timor-Leste (PNTL) sei hari postu polisia iha aldeia Manu-Meta Raihun Suku Vila-Verde Postu Administrativu Vera-Cruz hodi responde ba komflitu ne’ebe maka akontese iha loron 20/08 ne’ebe rezulta vitima kanek no estragus ba komunidade nia uma.

Segundu Komandante Jeral PNTL Komisariu Polisia Pedro Belo hateten Ohin Hau mai iha ne’e atu Ami hare hamutuk oinsa atu hari Postu Polisia ida ba komunidade hodi fo seguransa ba sira atu moris hakmatek tanba hodi kalan ema nain ida hetan kanek tanba hetan ta no komunidade nia uma barak estragus tanba hetan tuda no komunidade balu evakua husi sira nia hela fatin no vitima balun oras ne’e hamutuk iha ne’e no agora sira atu koalia ba malu tanba ne’e maka ami mai atu hare sasan hirak ne’e hotu, Nia hato’o asuntu ne’e iha sede Suku Vila-Verde Mataduro Dili, segunda (21/08).

“Ami hare hamutuk oinsa fo solusaun ba problema hirak ne’e laos deit husi aldeia no suku ida ne’e maibe ami mos husu ba lidernsa nasional sira iha resposabilidade ba problema ne’ebe maka oras ne’e daudaun ita hasoru,”dehan Komisariu Pedro.

IMG_6001

Nia hatutan Ita hotu hakarak atu populasaun tenke moris hakmatek iha independensia nia laran ema hotu tenke goza nia liberdade, labele iha grupu ida atu ba impede fali ema seluk nia liverdade hodi asalta ema no ema labele lao ba mai ho seguru.

Komandante ne’e afirma Ita labele tolera grupu ida ne’ebe maka kria instabilidade iha Dili laran, ami sei foti medida ida atu hasoru sira, diak liu sira hasoru seguransa duke hasoru fali komunidade ne’ebe maka laiha forsa.

Hafoin identifika fatin atu hari Postu Polisia Segundu Komandante Jeral akompaña husi Komandante Komandu Munisipiu Dili No Komandante UEP mai iha sede suku Vila-Verde hodi halo sorumutu ho joventude no komunidade hirak ne’ebe maka sai vitima ba komfrontus ne’e.

Iha dialogu ne’e Komandante PNTL munisipiu Dili Superintendente Xefe Polisia Orlando Gomes no Superintendente Polisia Damião Correia husu ba komunidade sira atu kontribui hamutuk ho autoridade seguransa hodi garante estabilidade no seguransa iha komunidade nia leet.

“Ita mai atu koalia ba malu, laos atu kondena no julga malu. ita halo reflesaun atu nune’e labele mosutan problema no hadia ita nia situasauntanba ami prekupa ho sitasaun seguransa;” dehan Komandante Dili.

Iha okajiaun ne’e joventude no komunidade hirak ne’ebe maka partisipa iha dialogu ne’e prekupa ho ejistensia organizasaun Arte Marsiais no Arte Rituais iha sira nia aldeia no kria komlitu nune’e komunidade sira maka sai vitima ba sira nia atitude nune’e husu ba autoridade seguransa atu foti medidas hasoru grupu hirak ne’e atu nune’e bele hakotu problema ne’ebe maka sempre akontese no halo komunidade moris la hakamtek.

Dialogu komunitaria ne’e lidera husi Komandante PNTL munisipiu Dili akompaña husi Komandante UEP, administrador postu Vera-Cruz, Xefe Suku Vila-Verde, no partisipa husi responsavel arte marsiais no Arte Rituais, Joventude, Vitima no komunidade sira. Media PNTL

Aniversariu UEP Ba Dala 14

IMG_1678

Dili, Komandu Polísia Nasional Timor-Leste (PNTL) Unidade Espesial Polísia (UEP) iha loron 18 fulan Agostu tinan 2023, selebra ninia aniversariu existensia nian ba dala 14 ho nia tema “Em qualquer lugar, a qualquer hora, de qualquer maneira forma e a cumprir qualquer missão espesial para server e proteger a comunidade”.

Ministru Interior Francisco da Costa Guterres,Ph.D iha ninia diskursu ba serimonia ne’ebe hala’o iha Kuartél Komandu UEP Bairo-Pite, hato’o ninia votus parabéns ba UEP ne’ebe selebra nia aniversariu, tanba Unidade ne’e hamrik/hari’I ho hanoin ida atu hakarak oinsa atu bele reforsa PNTL atu hametin Ordem Públika iha Timor-Leste.

“Unidade ne’e mosu responde mós ba reforma estratéjiku ne’ebe maka iha momentu ne’eba halo hodi hadia PNTL no ita bo’ot sira responde ho diak hodi ohin loron ita bo’ot sira hala’o servisu lao ho diak to’o ohin loron populasaun barak/ povu konta ho ita bo’ot sira nia prezensa”, tenik Ministru Interior ne’e.

Francisco da Costa Guterres,Ph.D salienta tan katak wainhira iha problema ruma, ita nia kontijente jerál la kosege atúa, ita bo’ot sira maka tu’un ba terenu atu rezolve problema sira ne’e. Tanba ne’e hakarak hato’o parabéns dala ida tan ba ita bo’ot sira ho hau nia própositu mai tanba hakarak atu Saúda, atu Onra servisu ne’ebe maka imi halo. Imi balun kanek, balun tohar tanba halo servisu, maibé imi nia hanoin ida deit katak atu tau hakmatek iha ita nia povu nia le’et hodi hala’o servisu.

IMG_1444

“Orseik (17/08), iha vizita Primeiru Ministru (PM) RDTL mai PNTL iha CFP, nia ezize no nia husu ba ita hotu liu-liu ba imi PNTL atu hala’o servisu ho professional, independensia katak labele depende ba ema ida ou grupu ida, maibé depende ba hirakria Komandu hodi defende Legalidade no Estadu Direitu Demokrátiku ida ne’e, atu bele hala’o servisu ida ne’e ba oin nafatin”, hatutan Francisco da Costa Guterres,Ph.D.

Membru Governu ne’e afirma tan katak ho vizita PM nian orseik, marka istoria ba ita katak lori fila fali konfiansa povu nian ba imi Polísia tomak . Katak imi mak hamrik iha oin, atu bele hametin povu nia laran no fiar, povu nia lalaok loron-loron ho livre. Durante ne’e, dala barak kalan povu la konsege toba tanba ita iha problema barak. Maibé imi (membru PNTL) tu’un hodi rezolve problema lubuk ida, tanba imi nia dedikasaun ba Instituisaun PNTL no mós ba Estadu ida ne’e.

Iha fatin hanesan, Komandante Jerál PNTL Komisariu Jerál Polísia Henrique da Costa iha ninia diskursu hateten PNTL hanesan instituisaun Estadu atu defende Legalidade Demokrátiku, garante seguransa ba ema hotu ho nia riku-soin sira no atu asegura direitu liberdade ema nian tuir Termu Konstituisaun no Lei sira.

“Unidade Espesial hanesan unidade ne’ebe responsabilidade hodi asegura Manutensaun no Reabastesimentu ba Ordem Públika, halo intervensaun tátika iha rezolusaun no jestaun ba insidente sira, krítiku iha situasaun sira ho violentu maka konsertada ba elevada prejulidade, kompliksidade ka risku, fó seguransa ba edifisiu orgaun soberanu sira, embaixada, konsuladu sira iha Timor-Leste no mós ba instalasaun sensivel iha Timor-Leste”, tenik Komandante Jerál PNTL ne’e.

Komisariu Jerál Polísia ne’e apela ba membru UEP sira atu kuda iha idak-idak nia laran, kuda iha fuan disiplina ne’ebe maka’as, servisu ne’ebe maka’as no hatudu imi nia loyalidade ba instituisaun no loyalidade ba iha nasaun. Hanesan ohin temi katak UEP sai hanensan brasu direita ba iha instituisaun PNTL nian, naran Unidade Espesial tenke hatudu imi nia espesialidade iha parte sira hotu.

IMG_1468

“Hatudu imi nia disiplina, kualidade hodi hatudu imi nia profesionalismu diak liu fali membru sira ne’ebe destakadu iha kontijente jerál, karik imi mak sai brasu direita, konfiansa Komandu ninian katak wainhira Unidade Espesial tu’un hodi atúa problema ruma, problema ne’e tenke rezolvidu”, hatutan Komisariu Jerál Polísia ne’e.

Autoridade másimu instituisaun seguransa ne’e subliña tan katak membru UEP tenke nafatin hatudu imi nia professionalismu iha atendimentu, ita avalia katak hahu’u husi UEP hamrik to’o ohin loron, iha mudansa barak. Nafatin mantein imi nia disiplina no hatudu mudansa ka progresu ba iha pozitivu ninian, uza imi nia matenek komunikasaun hodi atúa situasaun do que imi uza arma, ida ne’e maka pontu pozitivu ne’ebe maka durante ne’e hau observa.

Sekuensia ka lalaok serimonia aniversariu UEP ba dala 14 ne’e, hahu’u ho aprezentasaun Forsas em Parada, Pasagem Revista ba Forsa em Parada ne’ebe hala’o husi Ministru Interior, entrada Estandarte Nasional kontinua kedas ho kanta Hino Nasional Patria Patria. Hala’o mós serimonia entrega Sertifikadu Louvor ba membru UEP, diskursu husi alta entidade, orasaun no desfile Forsa em Parada.

Ikus husi serimonia ne’e maka hala’o atraksaun Karate, Taekwondo husi membru UEP, demonstrasaun hodi hatudu kapasidade UEP nian iha senariu operasional iha kada espesialidade hanesan CSP, BOP no COE. Bainaka sira iha selebrasaun ne’e maka hanesan Ministru Interior, Ministru Obras Públikas, Komandante Jerál PNTL, Segundu Komandante Jerál, Embaixador Korea do Sul iha Timor-Leste, Komandante TLPDP, eis Komandante Jerál, Inspetúr Jerál, Komandante Komandu Supervizaun sira, Komandu munisipiu, Unidade, emprezariu lokal sira, veteranu no familia bo’ot membru UEP.  Media PNTL.

 

PM Husu PNTL Servi Povu no Nasaun Ho Independente

IMG_0821

Dili– Primeiru Ministru (PM) Kayrala Xanana Gusmão husu ba membru Polisia Nasional Timor-Leste (PNTL) atu halao nia misaun hodi servi no proteze povu ho nasaun independentemente no la sadere ka involve iha partidu politiku.

Primeiru Ministru hateten ohin ita mai hasoru malu laos atu husu kastigu imi maibe atu fo hanoin deit katak iha estadu de diretu demokratiku Polisia, Forsa no Instituisaun Justisa tenke iha hanoin metin ida atu orienta sira nia serbisu, hanoin no prinsipiu ida maka atu servi deit povu no rai ida ne’e, labele sadere ba partidu ida, nudar sidadaun bele iha ninia eskolha nia hili no eskolha ida ne’ebe no fiar ida ne’ebe maibe liu-liu Polisia ho Forsa labele abertamente tama iha partidu, tama iha politika, persija teb-tebes independensia iha instituisaun hirak ne’ebe defende povu tomak, no hamrik atu servi rai no povu ida ne’e independentemente ba sedeit nia kor, relijiaun, sedeit ninia hanoin nudar sidadaun timor, nia hato’o asuntu ne’e liu husi diskursu ba parada iha Sentru Formasaun Polisia Komoro Dili, kinta (17/08).

Nia hatutuan Imi tenke independente, iha imi nia fuan imi hakarak partidu A ka imi gosta partidu B mais iha imi nia attitude nudar Ajente Polisia imi la partense ba partidu ida, lahalo politika ne’e duni ohin ita mai hasoru malu atu kuriji tia buat ida nee.

“Lei impede Polisia, Forsa Militar ho Instituisaun Justisa atu tama iha politika, tanba ne’e atu povu fo fiar ba ajente Polisia nomos ba Militar sira ita tenke hatudu iha publiku katak lae Imi nia misaun atu servi no atu proteze, ne’e mak Imi nia misaun ne’ebe sagrada,”dehan Xefe Governu.

PM Xanana alerta ba membru Polisia nudar foin sae labele haluha sakrifisiu ne’ebe povu halo, povu ne’ebe imi mai husi neba, sira be mate no terus ne’e laos ema seluk husi ita nia maka mai to’o agora imi sai Ajente ka Ofisial iha instituisaun Polisia, Sira fo misaun ida ne’e ba imi atu servi no proteze.

Ohin ita presija duni buat ida ne’ebe ba publiku utuan, se ita koalia deit iha uma laran neba povu sei sente diskumfia hela ita hotu, nune’e povu lakoi hatene Antonio ou Maria maibe hakarak hatene nudar Polisia nudar instituisaun ita tenke hapara hahalok ne’ebe povu sente katak nia labele ona fiar Polisia iha ne’e ita la julga malu.

Iha vizita dahuluk mai instituisaun Seguransa ne’e Xefe Governu husu responsabilidade ba Komandante bot sira, Hau la husu atu hakneak iha publiku, Hau la husu atu halo deklarasaun iha publiku maibe nudar Primeiru Ministru hau sei tau matan, sei hare imi nia hahalok oinnusa, imi nia hahalok atu lori Polisia tomak atu ba servi no proteze povu ka, tanba depois de loron ida ne’e bainhira hau rona katak buat ruma lao nafatin no sala nafatin, Hau sei bolu ita boot lamerese iha Polisia, ita boot ba tama iha partidu, laiha ema ida ke impede.

Hau mai iha ne’e laos atu hamoe imi maibe mai iha ne’e ita hamutuk atu fo fali komfiansa ba povu, povu bele fiar fali, sira imi nia Aman, Tiu, Bin, Tia sira iha ne’e atu dehan katak horseik nian, ne’e horseik nian, ohin ba aban no iha futuru Ami nudar Ajente Polisia Ami sei soe tia foer ida ne’e hodi hetan deit misaun ida maka misaun atu servi no misaun atu proteze povu ida ne’e.

Pm reafirma buat ne’ebe akontese horseik haluha tia no hotu ona, ohin povu sei hare ba imi, katuas sira sei hare oan mane no oan feto, joven sira sei hare maun, ka Tiun no Tia ka Irmã, labarik sira sei hare ba imi Aman Inan fo ona komfiansa foun ida ne’e mak ita hakarak tenke ser, tanba ita hotu hamutuk, ida-idak ho ninia funsaun ho ninia misaun, ita hotu hamutuk atu kontribui ba povu nia diak, ba paz ba dezenvolvimentu rai ida ne’e. Ida-idak ho ninia servisu Imi nian atu servi no atu proteje no Ami nian atu halo buat ruma hadia povu nia moris.

Agradese ba oportunidade imi hotu hamrik dehan katak ita hotu mai hasoru malu iha ne’e hodi taka tia pajina foer horseik ninian, loke fali pajina foun ba aban bainrua ninian.

“Ohin ba aban Polisia tomak husi ulun to’o ain, husi loro sae to’o loro monu to’o Oecusse, husi tasi feto to’o tasi mane ita hotu komprometidu ho misaun ida A Partidarismu, lahalo politika, la partense ba partidu ida, labele hodi bele kumpri imi nia misaun bot atu servi no atu proteje, servi povu no rai ida ne’e no proteje rai ne’e nia oan sira,”PM alerta.

Hakoak boot ba Imi ho fiar katak ita sei hadia. Media PNTL

Primeiru Ministru Vizita Komandu PNTL

IMG_0782

Dili- Primeiru Ministru Kayrala Xanana Gusmão halao vizita servisu dahuluk mai Komandu PNTL iha Sentru Formasaun Polisia (CFP) hodi hare no rona membru PNTL nia servisu no fo motivasaun ba membru sira atu halao servisu ho independente, inparsialidade no neutralidade hodi servi no proteje povu no nasaun.

Primeiru Ministru hateten Hau mai iha ne’e tanba Komandu Polisia maka konvida hau ohin ami tama iha ne’e Komandante hamutuk ho ofisiais fo sai sira nia prioridade ba tinan hirak mai ne’ebe diak tebes nune’e ami koalia ba malu katak ita bele iha prioridade barak para ida deit ita halo deit ida, mais se barak karik ita halo planu didiak ne’ebe Komandante sira mos iha ona sira nia planu saida maka sira hakarak halo iha tinan 2024, saida maka sei ba to’o 2025, saida maka hahu fali iha 2025 sira iha planu sira ne’e hotu atu fortifika instituisaun PNTL, Nia hato’o asuntu ne’e ba jornalista sira iha CFP komoro Dili, kinta (17/08).

Xefe Governu ne’e hatutan atu loketan kapasidade ba membru sira mos, hare mos ba lejislasaun ruma ne’ebe governu tenke tau matan nomos koperasaun ho rai liur no rai bar-barak ne’ebe balun mai ajuda Poilisia, ne’e duni enkontru diak ida hodi hatene husi Komandu Polisia no Ofisiais sira hotu sira hanoin konaba atu hametin instituisaun ida ne’e atu bele servi no proteze povu ida ne’e.

Iha okajiaun ne’e Komandante Jeral PNTL Komisariu Jeral Polisia Henrique da Costa hateten ohin prejensa Primeiru Ministru mai halo vizita iha Komandu CFP hodi fo mensajen ruma ba ita nia Polisia. Iha biban ida ne’e Komandu aprejenta ita nia programa prioridade lima (5) ne’ebe maka durante Hau ho Segundu Komandante Jeral nia mandatu sei inplementa iha tinan tolu nia laran hahu 2023-2026 atu nune’e Primeiru Ministru bele akompaña.

Nia haktuirtan Ita nia prioridade hirak ne’e ohin orentasaun Primeiru Ministru nian atu prepara ba planu asaun annual nian nomos junta ba iha Ministeriu Interior nian atu nune’e submisaun ba iha planu asaun annual nomos proposta ba orsamentu ninian ita tenke aprejenta prioridade hirak ne’e.

Ohin Primeiru Ministru husu tau liu atensaun ba asuntu fronteira nian tantu kondisaun ba postu sira, hare mos konaba Rekursu Humanus ne’ebe maka minimu ita hare oinsa atu nune’e bele reforsatan ba iha neba.

“Primeiru Ministru husu atu nune’e iha atendementu Polisia nian ne’e tenke hatudu profesionalismu, etika komunikasaun oinsa komunika ba komunidade sira no komunikasaun entre membru iha instituisaun laran buat hirak ne’e bele kria mos lasu amizade entre ita ho ita nia komunidade sira,” dehan Komandante Jeral.

Nia akresenta iha biban ne’e Komandu mos aprejenta planu Rekrutamentu ba membru PNTL ne’ebe maka sai hanesan prioridade inportante ida ne’ebe sei inplmenta iha tinan 2024 iha ita planu sei inklui ida ne’e.

Iha vizita dahuluk mai Komandu PNTL ne’e Primeiru Ministru nudar aman no Xefe Governu hare buat ruma ne’ebe maka lalos fo hanoin ita atu nune’e ita bele fila mai dalan los no labele monu ba manobra sira seluk tanba ne’e ho prezensa PM nian ohin sai hanesan motivasaun ida ba iha Polisia atu nune’e ami bele halao ami nia servisu ho diak.

Iha Vizita dahuluk mai Instituisaun Seguransa ne’e Primeiru ministru simu ho Guarda de Honra hafoin simu husi Komandante Jeral PNTL Komisariu Jeral Polisia Henrique da Costa no Segundu Komandante Jeral komisariu Polisia Pedro Belo no tara tais husi Komandante Komandu Administrasaun Superintendente Xefe Polisia Natercia Martins, no kontinua kedas ho pasa revista formatura no hato’o mensajen ba membru PNTL.

Iha vizita ofisial Xefe Governu Konstitusional da IX ne’e akompana husi Vice-Primeiro-Ministro, Ministro Coordenador dos Assuntos Sociais e Ministro do Desenvolvimento Rural e Habitação Comunitária Mariano Assanami Sabino, Ministro da Defesa Donaciano do Rosário Gomes, Ministru Interior Francisco da Costa Guterres, Ministru Joventude Desportu, Ministro dos Assuntos dos Combatentes da Libertação Nacional Gil da Costa Monteiro “Oan Soru” Ministro da Juventude, Desporto, Arte e Cultura Nélio Isaac Sarmento, ho mos Sekretariu Estadu Protesaun Sivil, Sekretariu estadu Terras Propriedade. Media PNTL

Komandu PNTL Realiza Seminariu Planu Asaun Annual 2024

368271599_315089364363982_8386680344778998855_n

Dili, Komandu Polísia Nasional Timor-Leste (PNTL) kuarta-feira (16/08) ne’e realiza Seminariu ida kona-ba Planu Asaun Annual 2024 hamutuk ho Komandu munisipiu, Unidade, Xefe Devizaun sira Komandu nian bazeia ba rezultadu enkontru ne’ebe hala’o ona iha loron 7 fulan Agostu tinan 2023 no orientasaun husi Komandante Jerál PNTL em subtituisaun aktual Segundu Komandante Jerál kona-ba preparasaun Planu Asaun Annual ba tinan 2024.

Ho ida ne’e husi Komandu Administrasaun PNTL hato’o ba Komandu Munisipiu, Unidade no Xefe Devizaun sira Komandu PNTL nian katak iha preparasaun Planu Asaun Annual, ajusta tuir referensia sira maka hanesan Planu Governu Dasia, Planu Estratéjiku Segunda Fase, Planu Seguransa Interna Segunda Fase no Planu Estratéjia PNTL.

Planu ne’ebe sai hanesan prioridade ba PNTL iha tinan 2024 maka hanesan Kestaun Fronteira, Servisu Tránzitu Seguransa Rodoviaria, Servisu Investigasaun Kriminal, Servisu Departamentu Polisia Komunitaria no Servisu Informasaun.

Komandante Jerál PNTL Komisariu Jerál Polísia Henrique da Costa iha ninia intervensaun ba aktividade ne’ebe hala’o iha salaun enkontru Kuartél Jerál hateten hafoin halo preparasaun ba Planu Asaun Annual maka sei kontinua ba iha Planu Submisaun Orsamentu nian ba tinan 2024.

367697622_315088964364022_587920163426757459_n

“Tanba ne’e, prioridade hirak ne’ebe maka ohin fó sai ona husu atu nune’e ita hotu tau ba iha atensaun, atu nune’e labele se’es ka sai husi buat hirak ne’ebe maka ohin temi ona no mós labele haluha ajusta mós ho ita nia Planu Estratéjiku PNTL 2023-2030 nian, no mós ita nia Prioridade Lima durante mandatu Komandante Jerál no Segundu Komandante Jerál ninian ne’ebe maka ita fó sai ona”, tenik Komandante Jerál PNTL ne’e.

Komisariu Jerál Polísia ne’e salienta tan katak ita tenke ajusta tuir planu hirak ne’ebe fó sai ona atu nune’e planu ne’ebe maka ita iha ne’e labele sai deit hanesan dokumentu ida maibé nia laiha folin. Nia iha folin wainhira ita nia Planu Asaun Annual no Submisaun Orsamentu sira, ita tenke ajusta tama iha ne’eba.

“Atu nune’e wainhira to’o tempu avaliasaun, ita bele hare’e katak ita nia atinzimentu ne’e to’o ona pursentu hira, saida maka ita atu halo no saida maka ita halo ona, atu nune’e ita bele konsentra ba iha intensaun Komandu nian ne’ebe maka koloka ona iha Planu Estratéjiku no mós ita nia prioridade sira”, hatutan Komisariu Jerál Polísia ne’e.

Hola parte iha aktividade ne’e, Komandante Jerál PNTL Komisariu Jerál Polísia Henrique da Costa, Segundu Komandante Jerál Komisariu Polísia Pedro Belo, Inspétur Jerál, Komandante Komandu Operasaun, Pesoal no Formasaun, Administrasaun, Diretur Disiplina no Justisa, Komandante CFP, Komandante UAS, Komandante Komandu UEP, UPM, UPF, Komandante Komandu PNTL munisipiu 14, Xefe Departamentu, Xefe Gabinete Asesoria no Pontu Fokal Komandu munisipiu sira. Media PNTL.

PNTL Asegura Seguransa Ba Aktividade Graduasaun GAM PSHT iha Tibar

367695757_314646341074951_7915086740768191906_n

Dili, Komandu Polísia Nasional Timor-Leste (PNTL) servisu hamutuk ho parte hotu-hotu hodi halo saguransa ba aktividade Graduasaun Grupu Arte Marsiais (GAM) Persaudaraan Setia Hati Terate (PSHT) Timor-Leste ne’ebe hala’o iha loron 14 fulan Agostu tinan 2023 iha area Tibar munisipiu Likisa.

Porta Voz Komandu PNTL Superintendente Polísia António da Luz liu husi konferensia imprensa, tersa-feira (15/08) ne’e ba jornalista sira hateten aktividade GAM PSHT ne’ebe halo sira nia graduasaun horikalan (14/08) iha Tibar husi parte seguransa hala’o sira nia servisu ho diak hodi asegura ba aktividade ne’e to’o remata, la akontese problema ida.

“Servisu ida ne’e iha kooperasaun diak husi parte hotu-hotu, husi instituisaun PNTL no mós Forsa Defesa inklui servisu parte hotu-hotu ne’ebe maka envolve hodi fó apoiu iha seguransa ida ne’e, hanesan ita hotu akompaña hahu’u ohin dadersan tuku ne’en to’o remata, situasaun hotu kontroladu tanba iha servisu hamutuk ne’ebe diak ho parte hotu-hotu”, tenik Porta Voz Komandu PNTL ne’e.

Superintendente Polísia ne’e salienta tan katak iha mós grupu balun ne’ebe maka fó apoiu hodi asegura katak aktividade GAM PSHT ne’ebe halo graduasaun, buat hotu lao diak, laiha Perturbasaun, situasaun seguransa agora dadaun lao normal, tanba esforsu ita hotu nian.

“Servisu PNTL kontinua lao, laos deit fó seguransa ba aktividade GAM PSHT nian ne’ebe halo graduasaun maibé kna’ar PNTL kontinua halo seguransa iha situasaun ne’ebe deit, kuaze loron-loron husi Komandu orienta ba membru sira iha munisipiu no mós Komandu Jerál, atu nafatin alerta no kontinua fó seguransa ba ita nia sidadaun sira, tanba ita garante katak kapital Dili tenke hakmatek atu nune’e ita nia movimentu sidadaun sira nian iha ne’ebe deit lao livre, labele iha problema”, haktuir Superintendente Polísia ne’e.

Ofisias Superior ne’e apela ba ema hotu atu bele kontribui ba seguransa iha rai laran, tanba atu seguransa lao diak presiza ema hotu nia kooperasaun liu-liu komunidade, joventude husu atu bele kontribui ba Paz. Media PNTL.

Liu Husi Operasaun Konjunta, Ekipa Detein Joven Na’in Hitu (7) Produz Hela Bomba Marotok

367692217_314646477741604_3968615564445125967_n

Dili, Komandu Polísia Nasional Timor-Leste (PNTL) liu husi ekipa konjunta kompostu husi Departamentu Investigasaun Kriminal (DIK), Departamentu Informasaun Polísia (DIP), Servisu Nasional Inteligensia (SNI) no Unidade Falintil iha loron segunda-feira (14/08) oras tuku walu kalan halo operasaun konjunta ida iha area Masalidun Comoro konsege detekta no halo kapturasaun ba joven hamutuk na’in hitu (7) ne’ebe maka produz/halo hela Bomba Marotok.

Liu husi konferensia imprensa, tersa-feira (15/08) ne’e, Xefe Departamentu Investigasaun Kriminal (DIK) PNTL Superintendente Polísia João Belo hateten joven hirak ne’e ekipa konjunta kaptura hafoin hetan informasaun husi fontes ne’ebe maka durante ne’e apoiu tebes servisu informasaun Polísia nian hodi nune’e ekipa konjnta halo kedas intervensaun.

“Iha ne’eba detekta akontese Fráglante Délitu, hodi halo kapturasaun ba joven hamutuk na’in hitu (7) ne’ebe ho evidensia butir Kratingdaeng hamutuk 12, Gazolina masa ida, Katana ida, Sumbu Fugão hamutuk 25 ne’ebe sira perepara hatama ona ba butir Kratingdaeng sira ne’e”, informa Xefe DIK PNTL ne’e.

Superintendente Polísia ne’e salienta tan katak husi joven hirak ne’ebe ita kaptura, ita identifika na’in rua (2) hanesan minoridade hela no ohin ita entrega ona ba sira nia inan-aman depois orsida sei halo prosesu kontinuasaun, na’in lima (5) seluk ita detein iha sela Komandu PNTL Munisipiu Dili nian.

“Posibilidade inan-aman sira ita sei bolu, atu bele atensaun ba nia oan sira liu-liu movimentu oan sira iha fora/liu husi sira nia uma tempu deskansa nian, ita servisu hamutuk ho ita nia fontes sira ne’ebe maka fó apoiu tebes ba servisu polísia nian, hafoin ita lokaliza sira nia fatin no ita halo intervensaun iha oras tuku walu kalan, motivu husi joven hirak ne’e nia asaun, oras ne’e ninia prosesu investigasaun sei kontinua hela, sei buka tuir sira ne’e mai husi grupu ne’ebe, sira planu atu halo saida, ba se, hirak ne’e orsida prosesu investigasaun sei buka tuir nafatin”, hatutan Superintendente Polísia ne’e.

Ofisias Superior ne’e afirma tan katak kazu ne’e sei aprezenta ba Ministeriu Públiku, posibilidade orsida lokoraik. Provizoriu, indika sira envolve iha grupu Arte Marsias balun, maibé ba ida ne’e prosesu sei lao hela no sei aprezenta ba públiku karik iha grupu balun maka envolve iha asaun ida ne’e.

“Suspeitu hirak ne’ebe maka horikalan ita detein ho inisial maka hanesan AC, FS, GMA, PALAS, EAS, RFM no MCAT inklui ho sasan evidensia balun hanesan pregu, frasku, gazolina no rai-henek, wainhira ekipa konjunta kaptura, joven hirak ne’e produz/halo dadaun hela Bomba Marotok hanesan hatama frasku rahun, pregu, rai-henek, gazolina no sumbu fugão nian ba iha butir laran”, hakotu Ofisias Superior ne’e. Media PNTL.